Casa Poporului, la un pas de a avea acoperiş din sticlă sau lemn FOTO

Varianta acoperişurilor din lemn a fost foarte vehiculata în urmă cu aproape 30 de ani. A fost una dintre numeroasele propuneri care îi erau prezentate frecvent lui Nicolae Ceaușescu și pe care le respingea sau le aproba cu modificări după care iar le modifica. Dar şi aceasta a venit după ce o altă propunere, la început acceptată de dictator, a picat pe ultima sută de metri. Iniţial materialul preponderent folosit la construcţia Palatul Parlamentului ar fi trebuit să fie sticla, îşi adunce aminte aritecta-şefă a clădirii, Anca Petrescu. „Am câştigat concursul cu o variantă care avea acoperişurile din sticlă în boltă. Erau nişte cilindre din sticlă şi toată faţada era din sticlă. Ca să vă faceţi o idee era în genul Crystal Palace (Vezi foto). Această variantă i-a plăcut foarte mult lui Ceauşescu încât vreo doi ani a ţinut poza machetei pe birou. Însă au apărut tot felul de discuţii cu privire la randamentul termic al clădirii şi în felul ăsta am tot pus zidărie. Şi s-a tot pus de a dispărut sticla şi s-a ajuns la varianta de faţă. Aşa s-a născut macheta din imagine. Eu n-am agreat acest tip de acoperiş pentru că are prea domestic”, explica pentru B365.ro, cea care a condus o echipă de 700 de arhitecţi şi 20.000 de oameni care au lucrat la ridicarea imensei clădiri.

Cum planurile se schimbau din mers iar machetele la scară redusă deveneau inutile într-un timp foarte scurt Palatul Parlamentul a ajuns să capete forma de astăzi abia spre finalul lucrărilor. “Nici acum nu e prea bine. La corpul din mijloc (n.r. – Dinspre Bulevardul Unirii), spre exemplu, ultimele trei etaje au fost puse în ’87. El (n.r. – Ceauşescu) a rămas cu ideea acestor acoperişuri rotunde care dădeau o altă siluetă casei. Şi atunci a crezut că adăugând aceste etaje se ajunge la forma la care el renunţase din diverse motive. Oricum la început au apărut discuţii şi pe marginea acoperişului din lemn, că ar fi prea mare. În cele din urmă, după ce a fost făcută macheta din imaginea dvs., a fost declanşată şi execuţia. Ea este importantă doar pe parte economică şi nu estetică. Să ştiţi că unii au agreat-o foarte tare. Mie personal nu mi-a plăcut”, îşi aduce aminte Anca Petrescu.

Construirea Palatului Parlamentului a început în anul 1983, după un concurs de idei ce a durat patru ani. El a fost câştigat de Anca Petrescu care la vremea respectivă avea numai 28 de ani. Clădirea are o suprafață desfășurată de 330.000 m² şi a doborât mai multe recorduri la capitolul “Clădiri Administrative”: pe locul 2 în lume după clădirea Pentagonului, iar din punct de vedere al volumului, cu cei 2.550.000 m³ ai săi, pe locul 3 în lume, după clădirea de asamblare a rachetelor spațiale de la Cape Canaveral din Florida și după piramida lui Quetzalcoatl din Mexic.