Capitala, mai frumoasă pentru străini decât pentru bucureșteni

Sâmbătă dimineață, în Parcul Cișmigiu, City Compass a dat startul unui nou tur al celor mai importante locuri din București. Patru femei, trei din Germania, una din Danemarca, o angajată a unei companii de turism din București, precum și un student la medicină, au venit în prima zi din week-end în parcul din centrul Capitalei pentru a participa la traseul ghidat ”Descoperă Micul Paris”.

Timp de două ore și jumătate, cele patru femei de origine străină și cei doi bucureșteni au aflat de la Bogdan Popa, expert în cultură și istorie la City Compass, care este povestea Capitalei de la jumătatea mileniului trecut și până în secolul al XIX-lea. ”Noi începem, de obicei, traseul, din Cișmigiu pentru că acesta este unul dintre cele mai cunoscute parcuri din București și, totodată, spune istoria de 180 de ani a orașului”, așa și-a început prezentarea Bogdan Popa.

Până prin anii ’40 ai secolului al XIX-lea, lacul din Cișmigiu era locul ideal pentru amatorii de scăldat. Lacul a fost apoi curățat pentru că autoritățile de atunci au spus că dacă Bucureștiul se vrea aidoma orașelor din Europa de Vest acesta trebuie să aibă și un parc, element inexistent în Capitala României anilor 1840. Cum la acea vreme nu era niciun om pregătit să proiecteze și să construiască un parc, de construcția Grădinii Cișmigiu s-a ocupat arhitectul peisagist german Carl Friederich Wilhelm Meyer, căruia autoritățile i-au cerut să realizeze o grădină în stil englezesc. Aceste detalii, dar și multe alte informații utile, inclusiv despre celebra Buturugă, au fost prezentate în Grădina Cișmigiu.

După oprirea de la Buturuga din Grădina Cișmigiu, a fost prezentată și statuia din Piața Mihail Kogălniceanu, monument realizat pentru celebrarea independenței de stat a României. Apoi, în fața Sălii Palatului, participanții la tur au aflat că pe strada Ion Câmpineanu se află singurul magazin filatelic destinat numai colecționarilor. Din prezentarea ghidului nu a lipsit nici Sala Palatului, clădire construită în anii ’50 ca sală de congres pentru membrii Partidului Comunist. Conform lui Bogdan Popa, din cauza acusticii proaste a Sălii Palatului, unul dintre dirijorii prezenți la o ediție anterioară a Festivalului ”George Enescu” a spus că nu va mai veni la Bucureti dacă evenimentul va mai fi organizat în această locație.

Ajunși pe Calea Victoriei, turiștii au aflat că această arteră principală a Bucureștiului a fost, încă de la începutul secolului al XVIII-lea, drumul care lega reședința lui Constantin Brâncoveanu din București, situată în centrul urbei, cu rezidența de vară a domnitorului, amplasată la Mogoșoaia. Drumul construit de conducătorul român a fost pavat cu lemn și, până la războiul de independență, s-a numit Podul Mogoșoaiei. Abia după 1878 artera a fost numită Calea Victoriei.

Pe locul Ateneului Român de astăzi, inițial, învățații vremii au luptat împotriva analfabetismului prin organizarea unor lecturi de duminică, realizate într-o cameră închiriată. Apoi, tot aici, în fiecare an, se organizau expoziții cu picturile artiștilor români. Văzând că mișcarea lor de alfabetizare a luat amploare, erudiții vremii au cumpărat terenul pe care se află acum Ateneul Român, construit de Albert Galleron, în perioada 1886 – 1888, pe fundația sediului realizat de erudiți pentru a combate analfabetismul. Ateneul Român are o acustică ”minunată” datorită formelor sale și design-ului, numărându-se printre puținele clădiri din lume cu acoperiș circular și cu această performanță sonoră.

Bogdan Popa a mai spus și povestea Revoluției din decembrie 1989, iar relatarea sa cu privire la măsurile de economisire luate în perioada comunistă, precum și informațiile cu privire la sfârșitul regimului dictatorial i-au uimit pe străini. ”Nicolae Ceaușescu a luat decizia de a plăti întreaga datorie externă a țării. România ar putea intra în Cartea Recordurilor pentru că la un moment dat a fost singura țară din lume care și-a plătit toate datoriile către celelalte state”, a punctat Popa.

Dacă s-a întrebat cineva vreodată de ce Hotelul Novotel are fațada construită în stilul arhitectonic al secolului trecut, putea afla răspunsul în turul ghidat de la City Compass. Conform afirmațiilor lui Bogdan Popa, când compania a luat decizia de a construi hotelul, Primăria Capitalei le-a impus managerilor să reconstruiască intrarea fostului Teatru Național, distrus într-un raid aerian anglo-american din aprilie 1944.

În fața Teatrului Odeon, ghidul a stârnit râsul când a precizat că statuia lui Mustafa Kemal Ataturk, fondatorul Turciei moderne, a fost amplasată în piațeta instuției culturale autohtone fără vreo aprobare din partea Primăriei Capitalei. ”Compania care administrează hotelul (Ramada) este de proveniență turcă și a amplasat și bustul lui Ataturk aici, dar nu a obținut o aprobare,însă nimeni nu l-a mutat de aici. Relațiile dintre cele două țări sunt aproape perfecte uneori. De fapt, e vorba de frumusețea fotbalului”, a spus, ironic, Bogdan Popa.

După remarcile făcute la adresa bustului lui Ataturk, expertul în cultură și istorie de la City Compass a redat povestea Teatrului Odeon, instituție care a fost construită din dorința unui copil care i-a spus tatălui său că i-ar plăcea să devină director de teatru. Tatăl i-a replicat fiului că în ziua absolvirii va construi teatrul pentru el, iar timpul a demonstrat că banii nu au fost aruncați în vânt, iar Liviu Ciulei a devenit unul dintre cei mai renumiți regizori de teatru din țară.

Bogdan Popa a precizat și că magazinul de dulciuri de la Casa Capșa încă mai este considerat cea mai bună unitate de profil din București. Acesta a mai spus că actualul hotel Casa Capșa a devenit faimos pentru că în restaurant s-au inventat diverse rețete, printre care se numără și renumita cafea cu coniac, pe care au pregătit-o pentru un vânător cunoscut. Această cafea se face cu coniac în loc de apă, zahăr și o lingură de apă, iar rețeta a fost făcută cunoscută de puțin timp. De la Casa Capșa, următoarele opriri au fost în Pasajul Villacrosse și la Banca Naționala a României.

Ultimul punct turistic din traseul ”Descoperă Micul Paris” a fost Biserica Stavropoleos, construită în 1724. Aici, turiștii au aflat detalii atât despre istoria acestui edificiu, cât și despre regulile religiei creștin-ortodoxe.

Dacă unii nu găsesc nimic special în design-ul clădirilor vechi, arhitectura cosmopolită a Bucureștiului îi fascinează pe străini pentru că în puține orașe din lume, potrivit lui Bogdan Popa, poate fi întâlnit acest amalgam de influențe arhitecturale din mai multe țări ale lumii. Expertul în cultură și istorie de la City Compass crede, însă, că bucureștenii nu mai au răbdare să aștepte pentru că, după 21 de ani de la Revoluție, nu văd prea multe schimbări în oraș. ”Capitala le place mai mult străinilor decât le place românilor. Specific Bucureștiului este faptul că nimeni nu a construit într-un singur stil arhitectonic, ceea ce vezi foarte rar în alte orașe, unde domină un anume stil. Am observat că orașul le place străinilor mai mult decât localnicilor, e drept că mulți dintre ei stau de obicei în nordul Capitalei, unde totul e verde. Noi, la City Compass, lucrăm mai mult cu expați. Dar și bucureștenii, după ce participă la tur, au început să iubească și mai mult orașul sau au ajuns să îl placă”, a declarat, pentru B365.ro, Bogdan Popa.

Turistele germane au venit într-o vacanță de două săptămâni în România, în Sibiu, Cluj, Alba Iulia, Brașov, Maramureș, Bucovina, Delta Dunării și apoi în București, la recomandarea unor prieteni. Acestea spun că au fost foarte încântate de sarmale, salată de vinete, cârnați, fasole și pește din Delta Dunării. Printre locurile lor preferate din Capitală se numără Parcul Herăstrău, Ateneul Român și zona Lipscani. Daneza locuiește în București din noiembrie și a spus că i-a plăcut povestea Cișmigiului, dar i-au prins bine și informațiile despre regimul comunist pentru că atunci când este vizitată de prieteni este întrebată adesea despre această perioadă a istoriei autohtone.

Turul ”Descoperă Micul Paris”, la care pot participa toți cei care vor să afle istoria Capitalei, se realizează o dată pe lună și costă 70 de lei de persoană. Traseele organizate au un preț variabil în funcție de mărimea grupului și se realizează la cerere. City Compass mai organizează și turul ”De la comunism la democrație”, desfășurat pe traseul Piața Victoriei, Calea Victoriei, Dambovița, Palatul Parlamentului, cartierul Ferentari, Piața Unirii, Piața Universității, Calea Moșilor, Piața Obor, Calea Floreasca și Parcul Herăstrău, care costă 100 de lei de persoană, se efectuează o dată pe lună și este disponibil pentru toți cei interesați. Tururile ghidate de la City Compass s realizează în șase limbi: germană, franceză, spaniolă, italiană, română și engleză.