Cum am încasat-o de două ori în aceeași zi
Stiri recomandate
Cea mai violentă zi a vieții mele bucureștene a început devreme, într-o dimineață caldă de vară, acum câțiva ani, în jurul orei șapte, pe Ștefan cel Mare, în drum spre birou. Pe atunci încă se mai putea întoarce pe linia de tramvai, iar manevra asta o făceam în fiecare dimineață, undeva în dreptul IGP-ului. Așa am făcut și atunci. Spre enervarea unui șofer de Dacie care venea din sensul opus, cu toate că se afla suficient de departe încât să nu îl deranjez. A început cu flash-uri, claxoane și accelerări bruște în spatele meu, cum văzuse el în filmele americane. Nici eu nu m-am abținut să îi arăt un anumit deget în retrovizoare, și nu era degetul ăla care înseamnă OK. Așa că, furios, șoferul m-a depășit și a oprit Dacia în fața mea, în mijlocul intersecției, blocându-mă.
S-a dat jos din mașină, iar mimica lui nu îmi inspira că vrea să discute rațional cu mine. Am mai avut timp doar să blochez portierele, înainte ca furiosul ipochimen să înceapă să tragă de ele, dorind să mă extragă din mașină și să îmi aplice o corecție fizică. Cum nu a reușit, și-a vărsat nervii pe portiera micuțului meu Peugeot 106, cu picioarele, dar și cu pumnii în geam. Frica îmi cam paralizase instinctele, așa că nu am reușit să fac manevre ca să ocolesc Dacia parcată în fața mea. Asta chiar lângă IGP, cu traficul blocat pe banda a doua de nervii matinali ai șoferului. Ipochimenul s-a potolit la un moment dat din pumni și picioare, doar pentru că un șofer mai musculos s-a oprit și a început să strige la el.
Pentru mine însă, cu mașina șifonată destul de serios, ziua de coșmar de-abia începea. Ca un cetățean model și încrezător în autoritățile statului ce eram, am decis să mă adresez poliției. Asta s-a dovedit altă problemă, atunci când la secția de poliție cea mai apropiată, cea care răspundea de zonă, mi-au spus că astfel de incidente nu sunt de competența lor și m-au trimis la altă secție, la vreo două stații mai încolo.
Cum v-am spus, cetățean cu încredere în autoritățile polițienești, m-am deplasat la secția indicată. Ghinion, nici polițiștii de acolo nu aveau chef de cazuri dintr-astea la prima oră a dimineții, așa că s-au gândit să mă trimită înapoi, la secția de la care venisem. Sătulă de drumuri între Anna și Caiafa cu chipiu, m-am prezentat în cele din urmă regulamentar, cu grad și nume, ca să apelez la curtoazia colegială de “sistem”. “Ooooo, dar de ce n-ați zis așa de la început, domnișoară? Poftiți, poftiți, sigur că ține de noi!” a zis subofițerul, îndreptându-mă către biroul unui coleg care se ocupa cu așa ceva.
Biroul, plasat la subsol, cu țevi de apă la vedere, se asorta cu polițistul care în sfârșit putea să abordeze un caz ca al meu: un mustăcios în maiou, e drept că nu tetra, ci de baschet, dar maiou. Era vară, v-am spus…
După toate formalitățile, mi-am continuat ziua așa cum planificasem: serviciu, apoi un film spaniol cu o prietenă, la cinematograful Europa. Ora de după-amiază era fierbinte atunci când am ajuns pe Calea Moșilor, așa că ne-am așezat la coadă la o gheretă să cumpărăm sucuri, înainte de a intra la film. Coada, pe trotuar. Pe trotuar, trecători. Între ei, și un tânăr deranjat probabil de hormoni văratici, care și-a închipuit că îmi face o plăcere dacă îmi pune o mână pe fund. “Plăcere” pe care mi-am exprimat-o, cum altfel, decât cu o înjurătură.
Atât i-a trebuit tânărului, să se audă înjurat, că s-a întors și a început să îmi care palme peste față. Vreo trei, de mi-au zburat ochelarii la câțiva metri depărtare. După care a plecat, liniștit, pierzându-se în mulțime…
În concluzie, Bucureștiul poate dăuna uneori și sănătății, mai ales mentale.
23 Responses to “Cum am încasat-o de două ori în aceeași zi”
Leave a Reply
16 MAI
[...] Ei bine, eu am pățit-o de două ori în aceeași zi, pe străzile Bucureștiului. Puteți să citiți pățaniile mele din oraș aici. [...]
Oare ce-ţi veni să povesteşti păţania asta dintr-o vară de acum câţiva ani? Bucureştenii-s cam nervoşi cu nervii, iar rescţiile tale doar au mai pus paie pe foc. Cu tânărul… depinde cât de duios l-ai înjurat. Poate în ziua aia aveai une tête à claques.
)
Nu-s ce ma face sa cred ca povestea e inventata chiar daca e posibila.Astept si alarticole. O zi buna!
@Sile: credeti ce vreti, dar am martori
si mi-am luat si banii pe reparatia masinii de la ipochimenul care a dat cu picioarele in ea.
ce dezamagire Laura. ,,Nici eu nu m-am abținut să îi arăt un anumit deget în retrovizoare, și nu era degetul ăla care înseamnă OK.”
Bine ti-a facut. Obisnuiti-va dracului odata ca toti suntem egali si nu mai faceti pe specialistii in trafic si acum degeaba pozezi in victima.
asta-i “taxa” de bucuresti. Drept e ca nici peste munti nu mai e ce-a fost odata, da’ parca-i un pic mai soft.
Otherwise, incearca Mittel-Europa. Zici ca esti pe alta planeta !
si tu cu ce esti mai diferita de ipochimeni si de pokemoni, daca arati dejtu’ mijlociu, si injuri ca la usa cortului? esti o tzaranca ce a ajuns din greseala in oras. si sa nu o iei ca o jignire, a fi tzaranca nu e rusine, trebuie sa fii mandra!
În ambele cazuri, n-ai procedat corect. În asemenea situaţii procedura standard este să nu răspunzi în nici un fel la provocări.
Cei care încearca sa te provoace sînt, de obicei, oameni cu probleme psihice, de ce să-ţi prinzi mintea cu un om bolnav?
N-ajunge sa fii tânără, frumoasă (apropos,e mai bună poza asta), inteligentă. Mai trebuie si înţelepciune. In America, poţi sa fii împuşcat pentru o chestie de asta, şi cred ca n-o să mai treacă mult timp şi-o sa vina moda şi la noi.
Ai grijă, renunta la maliţiozitate. E mai sănătos
@Radu Popescu: Am renuntat
la malitiozitate poti renunta, la tzaranie nu!
un om bolnav
Weekendul asta sunt in Bucuresti.Cand am timp trec pe la tine sa te scot la un suc.
N-auzi ca are si martori???
O sa vezi ca o sa apara vreo 3 nick-uri care o sa spuna ” Daaaa, am vazut noi faza..”
Ce articol penibil.
Freza noua (de pudel) acelasi narav!
hmm…urate experiente, cu atat mai mult ptr o d-ra blondutza si finutza ca dvs! in concluzie, care erau gradul, numele si prenumele? Sincer nu stiam ca ziaristii au grad, sau poate pe vremea aia lucrati in Trustul de Presa al Armatei?!
Sper ca data viitoare sa fi putin mai atenta cu “ipochimenii” si sa inveti ce inseamna “manevre de evitare”…
Sincer , as fi bagat piciorul in acceleratie. Decat sa mi-o strambe un “bulangiu de om” mai bine dau eu cu masina de toti peretii ( Daciile )…
Imi da senzatia ca cei cu Dacii sunt cei mai frustrati saracii pentru ca n-au stiut sa-si gospodareasca banii pentru o noua masina.
A trecut si de programul Rabla…asa ca isi varsa amarul pe colegii de trafic.
@Mierea naturala: nu cred ca Dacia era de vina pentru comportamentul aluia…iar piciorul in acceleratie nu puteam sa-l bag, ca mi-era mila de masina mea
Sunt sigur ca ramanea socat daca accelerai putin motorul
dar stii cum e…
” toti suntem eroi…dupa razboi ”
Acum , ne gandim foarte serios sa ne apucam de scoli inalte de unde sa ne alegem cu “grade si functii” , se pare ca doar asa putem rezolva problemele in Romania
Sa traiti tovarasa Gradu’,acum tot peugeot 106 aveti?Ca sa fiu atent sa ma feresc de ele.La ultima faza ,la coada la suc, ati reactionat nepotrivit.Dupa moda americana(50 cent a kiss la serbari campenesti,balciuri) puteati zice calma:2 lei mangaiatul!.Daca posteriorul era genul “brasil”,mangaiatul este o felicitare nu o insulta.
am comentat dincolo ,pe Voxp, la articolul cu mig-uri si nu a aparut com.Oare cine cenzureaza, tu sau “prietenii ” de la Rtv?
@Vasile_no_5: Nu stiu cine, nu eu
e clar.In schimb cele cu atac la persoana cum e ultimul com(cu arici pog) a trecut de ‘”cerberul blogului”.
Esti draguta …:)
rca 46la45rq review I really like what you guys are usually up too. This type of clever work and coverage! Keep up the fantastic works guys I’ve incorporated you guys to blogroll….
I really like what you guys are usually up too. This type of clever work and coverage! Keep up the fantastic works guys I’ve incorporated you guys to blogroll….